joi, ianuarie 18, 2007

South Korea ...vazuta de Gabi Koreanu (VII)

Koreenii, ca oameni
Atingand un punct sensibil ieri, privitor la atitudinea koreenilor fata de munca, ma simt dator sa fac corecturile de rigoare pentru ca acea idee sa nu fie generalizata. E foarte adevarat ca mai trag si chiulul, insa sa nu uitam ca ne aflam totusi intr-un santier, unde nivelul de cultura al majoritatii este mediocru. Am cunoscut koreeni si koreeni. Voi incepe cu colegii mei, "Instrument Team" - pe romaneste AMC-isti, sau tehnicieni automatisti, luat-o cum vreti. I-am cunoscut in primele zile de santier; si ei erau noi in proiect, veniti pentru Commissioning. Pentru cei care nu cunosc notiunea, commissioning-ul este o faza a proiectului, ce urmeaza fazei de constructie, in care pe platforma (in cazul meu), echipata fiind, se incep verificarile, testele la rece si la cald, aceasta etapa fiind premergatoare punerii in functiune. Asadar cunoastem mai intai Senior Techs, adica pe cei mai priceputi. Profesional, nu-i compar cu tehnicienii AMC din Romania, pentru ca sunt mult peste ei. La noi e o diferenta mare intre ingineri si tehnicieni, la ei nu. Sunt iuti la minte si asta imi place, pricep repede, nu trebuie sa le explici de doua ori. Mai greu e cu limba engleza, insa pui mana pe pix si le desenezi. Sunt eficienti, lucreza in ritmul impus de englezi (in proiectul asta) si probabil de aici si tentatia de a dormi in pauze, cand stii ca oricum esti in grafic. Faptul ca s-a muncit bine si ne-am incadrat tot timpul in termene, ne-a adus si avantaje, astfel ca aproape de fiecare data cand s-au facut premieri, cei care au castigat au fost "instrumentistii". Premiul a insemnat de fiecare data o masa la restaurant platita de companie. Momentele astea petrecute cu ei la restaurant au fost dintre cele mai placute, pentru ca acolo ai ocazia sa-i cunosti cum sunt in viata de zi cu zi, in afara serviciului, desi la ei timpul asta e cat se poate de redus. Un korean munceste 6 zile pe saptamana, unii mai muncesc si 2 duminici pe luna, iar concediul lor e de 15 zile pe an. Revin la tehnicienii mei. Facem cunostinta, pentru a fi mai simplu ne scriem fiecare numele cu markerul pe tabla. Kuy-Ji Park (se citeste Kiu-Gi Pa), unul din ei ne intreaba brusc ce varsta avem. M-am mirat in prima faza, insa ii raspundem: eu 38, iar colegul meu 36. Dupa care vad ca mi se adreseaza cu "Mr. Gabi", iar colegului ii spune direct "Mihai". Pe fata mea se citea un mare semn de intrebare, insa se citea atat de bine, incat Ill-Soo Kim, veteranul lor, a inteles imediat si mi-a dat explicatia fara sa mai intreb: "Se adreseaza asa, pentru ca el are 37 de ani si, celui mai in varsta decat tine ii spui domnule, iar alui mai mic ii zici direct pe nume". Asa e la koreeni, cam cum e la noi la macedoneni, un respect deosebit fata de cei mai in varsta. De altfel si cele 2 mari sarbatori ale lor au ca scop prinosul de recunostinta adus celui mai varstinc membru al familiei sau celor disparuti (parinti, bunici).
Ne aflam undeva pe la inceputul lui decembrie 2005 si suntem anuntati ca Samsung ofera un dineu angajatilor, cu ocazia apropierii Craciunului. Ma leg de acest amanunt si fac precizarea ca religia predominanta in Korea este crestinismul, nu budismul, insa nu sunt nici catolici, nici ortodocsi, au alt calendar complet diferit de cel gregorian sau roman si alte sarbatori. Noi am fost "programati" pentru 11 decembrie. Dineul a avut loc la cel mai luxos hotel din insula, proprietate a lui Samsung evident. De altfel 80-90% din capitalul koreean inseamna Samsung, Hyunday sau Daewoo. De la alimentari, farmacii si pana la santiere navale, lupta se da intre cei 3 mari.
Asadar, dineul a inceput cu o receptie cu whisky-ane si fructe de mare, a continuat cu masa propriu-zisa, urmata de un show reprezentand dansuri populare koreene si s-a incheiat, evident, cu lucrul care mi-a placut cel mai mult in Korea: Karaoke.
Foto 1: Inaintea dineului
Foto 2: Cocktail de fructe de mare (pentru pretenii bloggeri, se stiu ei care :))
Foto 3: Dans Korean in costum traditional
Foto 4: Karaoke: Paul Dent, Ali Cox, eu, John Glew interpretand Bohemian Rhapsody
Foto 5: Unul din managerii lui Samsung, impreuna cu MS, agentul despre care v-am vorbit in primele episoade - arata cat de popular e Karaoke in Korea pe de o parte si lipsa de prejudecati a unui manager care nu se sfieste sa se dea in spectacol in fata subalternilor
Foto 6: Eu si cu Alexey Utkin, coleg si prieten

15 comentarii:

Anonim spunea...

Am purtat toamna trecuta o discutie cu cineva care fusese pentru un training, timp de o luna de zile, in Coreea si mi-a povestit cum ca oamenii de acolo au cel putin un mod bizar de a se comporta la masa, au gura tot timpul plina, plescaie mancarea zgomotos, etc. Ai intalnit asa ceva, Gabi?

ice4you® spunea...

Bai, bai ... ce chestiie erau alea rosii ? :D Erau bune macar chestiile alea, ca arata cam ciudat sincer sa fiu :D Da parca tot m-as fi bagat si eu putin cu nasul in castronul ala mare :D

Haha ... FujiFilm S5000, right > :P
Recunosc aparatele astea pe oriunde, faina scula, optica e similara cu cel pe care il am eu, cu deosebirea ca modelul meu mai contine in plus inca 2 grupe de lentile (S5200) iar zoomul este unul intern, protejat mai bine.

Sa ai parte de el, insa mai lucreaza ceva cu el, ca pozele tale au cam mult zgomot :P

Anonim spunea...

Poza aia cu mîncarea e dubioasă. unde sînmt stripsurile? nu sînt la modă?

V.I. King spunea...

roby
asa este plescaie, insa plescaitul asta e un fel de apreciere a calitatii mancarii. Nu este insa o regula, insa se pare ca sunt si altii mai carcotasi ca mine.
Oricum mai bine sa plescaie, decat ca englezii care se basesc pe unde apuca fara cea mai mica jena

V.I. King spunea...

chestiile alea rosii sunt creveti, probabil cel mai consumat sea-food din Asia, nu numai din Korea. Si cred ca nu numai Asia, pentru ca la astia ai ce sa alegi, sunt destul de carnosi.

V.I. King spunea...

Ice
Ai remarcat bine aparatul, sunt multumit de el, insa acum cu 3mp am cam ramas de caruta. Oricum important e ca are 10x opticul si pacat ca nu are stabilizator de imagine, al tau are?

Christiansen spunea...

Mie îmi este clar că ... sud-coreeni sunt muncitori ... până una alta au trecut printr-o criză economică de proporţii ...

CRISTI ROMAN spunea...

Pe mine m-au fascinat mereu imaginile de la grevele lor. Toti imbracati cu tot felul de costume...foarte fain.

ice4you® spunea...

Gabi Dinescu said...

...insa acum cu 3mp am cam ramas de caruta. Oricum important e ca are 10x opticul si pacat ca nu are stabilizator de imagine, al tau are?

Acel senzor cu multi mb pixeli sunt marketing, pur marketing, ptr aparate care nu au si optica pe masura ! Cand vad sapuniere de astea de pana in 100EU ca se lauda cu 7-8-10Mb pixel ma umfla rasul. Ptr a putea exploata asa ceva, ai nevoie de o optica foarte scumpa, in general intalnita pe D-SLR-urile foarte scumpe, cu un procesor grafic performant, care se poate descurca cu un volum mare de informatie care vine de la senzor.
Aparatul tau este unul foarte echilibrat ptr ce optica are, si este unul foarte bun care mai duce mult si bine, putand da lectii cu succes multora din sapunierele actuale, deci nu are rost sa iti faci griji cu ala iti mai faci treaba mult si bine, importanta ramane optica si putina atentie cand lucrezi cu el ;)

Al meu are stabilizator de imagine, insa este unul de natura software, nu din lentila. Oricum, gabi, am testat aparate care au asa ceva, si e pur si simplu de noroc treaba. Eu unul sincer nu i-am simtit lipsa, si nici acesta care il are nu l-am folosit vreodata decat ca si test cand l-am cumparat. Toate pozele care le-ai vazut la mine pe blog, cu el sunt facute, si eu unul ma declar multumit :)

Si zici ca sunt buni crevetii aia ? :D

V.I. King spunea...

ice
1. eu am simtit o data la munte lipsa stabilizatorului. Eram pe Ceahlau, plecasem de la Dochia spre Izvorul Muntelui prin Poiana Maicilor. In departare pe un varf de munte, nevasta-mea vede o chestie mica, ce parea a avea niste coarne, insa nu vedeam nimic cu ochiul liber si zice ca ar fi o capra neagra. Am pus aparatul pe ea, cu zoom-ul la maxim si am fotografiat. Intr-adevar era o capra neagra, insa poza e usor miscata. Imi vine sa mor de ciuda.
O sa o postez cand o sa ajung acasa, ca sa o vezi si tu.
Cat priveste crevetii sunt OK. Daca pui ceva sare pe ei, stii cum merg la bere?

V.I. King spunea...

Cristi, exact azi o sa vorbesc despre greve, ca le-a venit randul. Gand la gand...

ice4you® spunea...

Gabi nu fa gresala sa crezi ca la zoom mare se vede folosul stabilizatorului ;) Deci acel stabilizator printre profani este o legenda, insa adevarul este cu totul altul ! Nu are nici un efect daca incerci fotografii la zoom mare ! Daca te consoleaza cu ceva, cu sau fara el, iesea acelasi lucru ;) Acel stabilizator nu va putea lua niciodata locul unui trepied, abia acela iti poate oferi stabilitatea maxima de care ai fi avut nevoie, deci nu crede tot ce ti-se spune ;)

ice4you® spunea...

Auzi da ce e chestia aia din mijlocul crevetilor ? Gheata cumva ? sau ...


P.S. Eu tot cu mancarea :D

V.I. King spunea...

ice
ai vazut bine, este gheata (ice, adica) :D

ice4you® spunea...

Pai si stai putin ... creveti aia erau reci ?! Adica sa inteleg ca acolo mancai un soi de inghetata de creveti ?:D