"Capsunari" din toate tarile, uniti-va!

Unul din romanele indragite ale copilariei mele se numea "Ciresarii". Nu intelesesem eu prea bine de ce acest nume, insa iata ca realitatea pe care o traim astazi ne face sa fim eroii unui alt roman, nescris deocamdata, "Capsunarii". Ideea mi-a dat-o un articol scris de Ovidiu Ioanitoaia acum circa un an de zile si care chiar asa se intitula: "Capsunarii". Fie ca ne place sau nu, indiferent de munca pe care o desfasuram, asa suntem perceputi.
Cine suntem noi "capsunarii"? Suntem o categorie sociala apreciata si in acelasi timp exploatata in afara si invidiata in tara, asa cum aveam sa constat pe un blog acum cateva zile. De ce? Pentru ca in Romania totul se reduce la bani. Contestatarii nu pot vedea mai departe de banii pe care-i castigam, pentru ei nu exista despartirea de familie, pentru ca nu o simt si gandesc ca si pentru noi nu exista notiunea de saracie pentru ca nu o simtim, insa fiecare si-a ales un drum in viata si trebuie sa-si vada de propriul mers.
Ce suntem noi "capsunarii"? Suntem o marfa de export a Romaniei, ieftina si de calitate, si tocmai de aceea am si deschis acest blog.
Suntem poate 1 milion de romani care muncim afara, fiecare din noi si-a facut o idee despre cum este perceput si tratat colegul, care poate fi englez, sau rus, sau polonez, sau filipinez sau mai stiu eu ce natie o fi. Eu am avut ocazia sa lucrez mai mult cu englezi si unul din lucrurile pentru care ii apreciez este modul in care se ajuta unii pe altii, cum se "trag" in diferite proiecte unii pe altii, ce-i drept fiind avantajati si de universalitatea limbii engleze. Intotdeauna mi-am dorit ca si noi romanii sa ne comportam la fel, cu atat mai mult cu cat e cam stiut faptul ca atunci cand sunt 3-4 romani, incepe raca intre ei. Blog-ul asta nu se doreste altceva decat o punte intre "capsunarii" din toata lumea, ceva care sa-i uneasca in ciuda distantelor, fuselor orare sau meseriilor practicate.
Fiecare dintre noi auzim pe la munca despre disponibilitatea unui post, care in cele din urma va fi ocupat de un englez evident; de ce sa nu profite un "tovaras capsunar" de asta? De ce sa nu fie roman, ci alta natie?
De ce sa fim sclavii unor agentii de plasare de forta de munca din tara, care de multe ori castiga din munca noastra mai mult decat noi? In Europa, agentiile de acest gen castiga undeva la 10%, la noi daca prinzi o agentie cu 50% zici ca ai avut noroc, iar daca e una cu comision foarte mic, atunci poti fi sigur ca locatia e undeva in Nigeria, Angola sau mai stiu eu ce tara cu coeficient mare de risc.
Haideti sa ne cunoastem, sa ne ajutam unii pe altii, pentru ca noi cei departe de casa, oricum nu avem alta distractie in timpul liber decat acest internet, atunci cand exista, si pe care il folosim ca pe un drog.