South Korea ...vazuta de Gabi Koreanu (IV)

Incepem sa facem o inspectie mai amanuntita a apartamentului, insotiti de M.S., care ne explica cum functioneaza toate instalatiile. Toate panourile de control era in koreeana si telecomenzile la fel. Si nu erau putine deloc. Un apartament in Korea sau o casa nu conteaza cum arata pe afara, cum e zugravita, ce mobila are. Singurul lucru important il reprezinta electronica. Peste tot numai telecomenzi si panouri de control. Cel mai mult insa ne-a interesat masina de spalat si televizorul. Astea erau cu adevarat importante. Si internetul evident. Totul vine pe un singur fir: telefon, cablu - e un sistem diferit de cele Europene, internet (era un sistem gen ADSL). La naiba totul era altfel decat stiam si trebuia sa ma invat cu asta, pentru ca aveam ceva timp de petrecut pe acolo. Nu comentez electrocasnicele, insa va las sa le apreciati in poze. Apoi puteti pune intrebari, ca sigur o sa aveti.

Terminam inspectia si plecam si noi cu MS, ca sa ne arate unde e piata, trebuia sa ne aprovizionam. Am uitat sa va zic inca un lucru care e pe dos aici in Korea. Usile. La ei usile se deschid in afara, nu inauntru ca la noi; asa ca pana am invatat asta am tras de cateva usi in loc sa le impingem si invers. Partea mai distractiva e ca intr-o zi la munca, cand ieseam din vestiar, colegul meu a impins usa cu putere, fara sa se gandeasca la faptul ca cineva ar putea trece pe culoar prin dreptul ei, si la lovit pe bietul om cu clanta in coaste, de la durut vreo saptamana.

Ajungem in piata. E un fel de a spune, piata. O straduta ingusta, cu niste magazinase burdusite de fructe, legume, fiecare din ele cu o toneta in strada, indiferent de temperatura de afara. Marfa expusa ca la noi, nu exista reguli de igiena si pute ingrozitor a peste, desi pana la zona cu pestele mai era ceva de mers. Bananele sunt ieftine, mai ieftine ca la noi. De restul nu prea te poti atinge. Colegul meu s-a riscat la mere. Pe patru mere a dat peste 5$. Nu e ce trebe. Luam banane, si-asa nu ma omor eu cu fructele. Rosiile se vand la castron. Nu exista cantar. Sunt rosii din alea mici ca ciresele, foarte gustoase. Cam 3$ un castron, care are vreun kil si ceva. Asta e. N-avem de unde alege. Ceapa e mai rezonabila, plus ca au o ceapa asa gustoasa, cum era si pe la noi, inainte sa se corceasca cu aia din Turcia, din aia lunguiata, dulce, de musti din ea ca din mar. Ardelenii cred ca stiu mai bine ce-nseamna. Intram si in alimentara sa luam carne. De cea de vita nu ai cum sa te atingi. Cea mai ieftina e 30$ kilul si e numai zgarciuri. Daca vrei muschi, cam 55$. Trecem la porc: am ramas mut. Cea mai ieftina carne de porc e muschiuletul, care la noi e cel mai scump, pretul fiind cam acelasi 7$. Good. "Baga, cocoana, niste muschiuleti pentru baietii din Romania!". Ne uitam si la carnea cealalta. Fleica aia de pe burta care e mai mult de jumatate grasime e 25$. A innebunit lumea. La astia cu cat e mai grasa carnea, cu atat e mai scumpa. Ii las pe koreeni cu colesteroalele lor si eu iau muschiuleti. Ajungem si in zona tarabelor cu peste. Aici pestele se vinde despicat pe burta cu matzele la vedere. O koreeanca, vazandu-ne ca ne benoclam la pestele ei, pune mana pe unul si mi-l impinge spre nas sa-l miros. Era sa cad pe spate. Numai cand simti mirosul ti se taie de la a mai manca peste, asa ca o lasam in pace si plecam acasa. Ce a iesit din muschiuletul ala, va las sa apreciati in fotografie. Cam asa s-a incheiat prima mea zi in Korea.

Foto 1: Masina de spalat "LG", adica Xanvas

Foto 2, 3: Royal Bidet cu "Telecomanda"

Foto 3, 4: Piata

Foto 5: Si barbatii stiu sa gateasca