Ca o usoara consolare, drumul meu catre Mama Rusia - Insula Sakhalin incepe din Seul. Asadar ne imbarcam din Pusan cu destinatia Yuzno-Sahalinsk. Am oarece emotii, pentru ca nu imi dau seama ce fel de tara mai e Rusia, e comunista, e democrata? Raspunsul, sa fiu sincer, inca nu l-am aflat, insa se pare ca timp mai este. Deci, dupa cca 3 ore de zbor cu SAT (companie aeriana ruseasca) ajungem pe aeroportul din Yuzno. Ca la mai toate aeroporturile mici coboram pe pista si urcam intr-un autobuz care ne duce pana la cladirea aeroportului. Autobuzul e primul contact cu Mama Rusia (pe care o voi numi de-acum MR, pt economie) si in acelasi timp prima deceptie; nu si ultima. Ce mai vedem pe aici? Niste avioane din alea cu elice, de n-am mai vazut decat prin poze. Intram si primul lucru pe care-l facem este controlul pasapoartelor. 2 ghisee la 100 de calatori. Ma asez si eu la un rand, insa bineinteles ca Murphy isi face simtita prezenta si in MR, ca doar nu-i asa, "celalalt rand avanseaza mai repede", plus ca aici statul la rand e ceva nefiresc ce imi aduce aminte de imbulzelile de la "coada" la mezeluri de pe vremea lui nea nicu. Toata lumea in aeroport poarta uniforma militara, insa asta deja nu ma mai surprinde. Dupa aproape o ora scapam si de controlul pasapoartelor si urmeaza alt control, pentru ex-pati. Mai completam un formular, ni se mai face o verificare a pasaportului si in sfarsit ne luam bagajele si iesim. Suntem asteptati, asa cum era programat, de o reprezentanta a SEIC (companie mixta cu 55% capital Shell la vremea respectiva, mai nou 50%+1 capital sovietic, insa despre asta voi vorbi cand va veni randul). Suntem condusi in parcare unde ne astepta un VAN de 8 locuri. Urcam si masina pleaca spre hotel. "Oops, dar unde e soferul? Ca scaunul din stanga e liber."
Rasuflu usurat, e pe scaunul din dreapta, pentru ca masina cu pricina e una japoneza, de la "mama" ei, cu volanul pe dreapta. Pana la hotel facem cam 20-30 de minute, timp in care incerc sa capturez imagine dupa imagine din peisajul ce mi se desfasoara inaintea ochilor. Sa fie oare o intoarcere in timp? Parca mai vazusem filmul asta, acum vreo 20 de ani, in Romania. Strazi pline de gropi, blocuri de 4 etaje din placi prefabricate, balcoane inchise cu corniere, cum s-a descurcat fiecare de pe la fabrica. Vegetatia saracacioasa, spatiile verzi neingrijite, o urbanistica total inestetica, ce imi aduce aminte de orasele muncitoresti ale epocii de aur, iar cazul de fata, Yuzno-Sakhalinsk, e orasul cel mai modern din insula. In fine ajungem la hotel. Ce am gasit aici, veti afla maine.
Foto 1: o imagine de pe aeroport
Foto 2: "cutiile de chibrituri" de trista-amintire
9 comentarii:
Si din nou discutam de procente, cat e bine si cat e rau la fiecare tara. Se intelege de la tine ca procentele Romaniei sunt undeva mai bine :) si nu esti primul care spune asta.
Hahhaa, ce imi place mie este aia ce seamana a sarma ghimpata de pe marginea drumului ...
In tara aia, nimic nu se va schimba niciodata.
Daca aici e frigut,ma intreb acolo cum o fi?!
:)
mircea,
probabil ca nu in toata Rusia e la fel, insa eu ma refer la ce am gasit in Sakhalin
ice,
te inseli, se schimba, insa in rau. Vor reveni cat de curand la cum au fost pe vremea lui Brejnev
Dana,
daca acolo e frigut, aici e gerulet :)
saptamana trecuta au fost -25, acum s-a mai incalzit, sunt -12
:)Imi imaginam eu. Cum rezisti?
mare dreptate ai cu Rusia...
Gabi,
am spus prezent invitatiei tale :)
E interesant de aflat raspunsul la intrebarea "ce fel de tara mai e Rusia, e comunista, e democrata?"
E bine totusi ca Romania nu a ramas in acelasi stadiu.
Gabi ... e grav daca se intorc acolo. In perioada lui tata Brejnev, comunismul era in unul din momentele de apogeu ... dar era oarecum previzibil ... nu se poate schimba un sistem de lucruri care a dainuit parca dintotdeauna.
Pacat de poporul ala ... niciodata nu va fi un popor liber ...
ice
Eu cred ca pana la urma si pt ei e valabil ce e si pentru noi: fiecare popor are conducatorii pe care si-i merita. Fara alte comentarii.
Trimiteți un comentariu