Din cartiere adunate

Ingeniozitatea romanului se pare ca nu are limite, mai ales atunci cand trebuie sa se "dea in stamba", iar un exemplar din aceasta specie rara convietuieste la noi in cartier. Cu ce ne-a mai delectat vecinu'? Cu usa de la garaj pe care va las sa o admirati mai jos in fotografie:

S.O.S. - Transfagarasanul

Dupa o pauza suficient de lunga dedicata propriei persoane si dupa un concediu de 10 zile printre "minunile turistice" ale Romaniei, asa cum vad ca se grabeste Evenimentul Zilei s-o zica, revin cu un material pe care, in forma pe care o vedeti mai jos, a fost trimis si redactiei sus-amintite, fara vreo sansa de izbanda, insa. Concluziile le veti trage singuri, iar pe ale mele le puteti citi in subsolul articolului.

Promotor al turismului romanesc

Ca preturile in varf de munte sunt mai piperate ca la poalele lui o stim cu totii, iar raspunsul primit la intrebarea "De ce?" este invariabil fundamentat pe dificultatea cu care se face aprovizionarea. Multumit cu acest raspuns "stiintific", turistul se lasa vrajit de aerul tare al inaltimilor, dar mai ales se lasa prada lacomiei unor "investitori" ce la nevoie calca si pe cadavre, pentru un leu in plus. Pentru ca ceea ce am intalnit la Balea Lac este probabil doar o mostra din miile de "motive" pentru care Romania a disparut de pe harta turistica a lumii. Dupa ce am rugat insistent ospatarii sa scoata ciorba de perisoare din consumatie, pentru ca vizibil aceasta o "luase din loc" si dupa ce m-am chinuit 10 minute sa-l invat tabla adunarii pe un ospatar ce gresea de fiecare data in favoarea lui, "cireasa de pe tort" a venit la iesirea din cabana. Am "picat" prost - tocmai se facea aprovizionarea cu carne tocata (pasta de mici). Fotografiile spun totul, nu mai e nevoie de nici-o alta explicatie. Sau poate mai e nevoie. O explicatie la panoul publicitar (foto 4 - dreapta-jos).
Ce intelege Universitatea Romano-Americana prin: "furnizor de educatie", "furnizor de fonduri pentru buget"?
Si mai ales, ce intelege prin "promotor al imaginii Romaniei"?

N.a . Masina cu care se facea aprovizionarea era probabil masina de uz curent a patronului, iar numarul de inmatriculare ce nu a putut fi surprins este SB-21-LAC.

Dupa o perioada in care am tot batut Transfagarasanul (in ultimii 10 ani am fost de cel putin 6-7 ori la Balea Lac) am inteles cam cum stau lucrurile in zona. Cei doi versanti ai Fagarasului sunt impartiti politic astfel: versantul sudic al PSD si versantul nordic al PD, judecand dupa cei ce dezvolta turism in zona. Faptul ca o zona cu un potential turistic fantastic zace in paragina nu trebuie sa ne mire, cat timp intregul areal este impartit intre cei 1-2 investitori de pe fiecare versant. Cum a ajuns Transfagarasanul sa fie nominalizat intre "cele 7 minuni" ale Romaniei e un mare "?", cu atat mai mult cu cat "Pestera Ursilor", spre exemplu, a fost "omisa" de pe lista. De ce oare?
Pentru ca "Pestera Ursilor" se afla in ograda pastorita de PSD (fratii Micula), iar Balea Lac de PD? (chiar si asa fara reclama ieftina a presei, Pestera Ursilor aduna mai multi vizitatori decat castelul Peles)
Pentru ca "Evenimentul Zilei", cel mai probabil, a initiat aceasta campanie la comanda politica? (lucru ce justifica dezinteresul pentru o problema cat se poate de spinoasa, in conditiile in care in Romania se doreste resuscitarea turismului).
Pentru ca mie IMI PASA, iar ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca prietenii mei englezi, ce si-au manifestat intentia de a vizita Romania, sa fie dezamagiti de reclama pe care am facut-o.

UPDATE: Am uitat sa precizez data la care a avut loc evenimentul: luni, 23 iulie 2007, cand in Sibiu erau 40 de grade la umbra, iar sus la Balea (cota 2000) 24 de grade. Drumul de la Sibiu la Balea se desfasura anevoios, pe drum existand 5 semafoare datorita lucrarilor la carosabil, asa ca acel transport efectuat ziua in amiaza mare (ora 15.00) a durat minim 2 ore.

Bridge - rezultate concurs 02 august 2007

1		S. Copadineanu - L. Dimcica	99
2		G. Andreescu - S. Ionescu	34
3		V. Niculescu - G. Dinescu	30
4		M. Bosneag - E. Ionescu	-21
5		Elisabeta - A. Clipa	-42
6		F. Avrigeanu - V. Cristea	-100

Misiune imposibila

Ca jucător, Gică Hagi s-a aflat mai tot timpul în poziţia de a media conflicte între coechipieri, între jucători şi conducere, între jucători şi presă, de cele mai multe ori ajungând ţinta celor ce-şi exersau tirul asupra echipei naţionale. Atitudinea sa pozitivă, adesea subiect de ironie ieftină în gura presei, a contribuit din plin la consacrarea a ceea ce azi numim cu mândrie, dar şi cu regret, generaţia de aur. Hagi era CĂPITANUL. Era cel care avea o vorbă bună chiar şi pentru cei ce gafau flagrant. Pe Bernabeu, cu siguranţă ar fi avut o vorbă bună despre Bănel, una care să-l remonteze în timp util.
Acum, în calitate de antrenor, Gică e pus din nou în postura ingrată de a media conflicte: între jucători şi patron, între patron şi public, între el şi publicul din Constanţa, între mentalitatea actuală a elevilor săi şi cea pe care el doreşte să o impună la echipă, dar mai presus de toate acestea Hagi doreşte cu ardoare să demonstreze că talentul din teren si experienţa acumulată ca jucător sunt promisiuni certe pentru o carieră de antrenor de clasă. Nu-i uşor, cu atat mai mult cu cât este presat de timp, patron, fani şi nu în ultimul rând de presă. Cere răbdare, însă nimeni pare că nu e dispus să i-o ofere. Uneori mă şi intreb de unde atâta putere de a rezista. Sau poate că tocmai el este RĂZBOINICUL pe care şi-l doreşte Becali. Se spune că nu-i obligatoriu ca un mare fotbalist să ajungă mare antrenor. Aşa este, însă nu e nici imposibil (a se vedea cazul Cruyff). Ambiţia şi gândirea pozitivă îi dau acest drept.
Dacă la Constanţa, Farul se stinge încet-încet, o rază a sa tinde să lumineze o Stea, înainte ca aceasta să ajungă "gaură neagră".