Proiectul in care lucrez si-a desfasurat prima etapa in santierul lui Samsung, mai exact SHI (Samsung Heavy Industries) din Gyeong-nam, cam la 20km de Okpo. Asa ca, in fiecare dimineata, la ora 7 punct autobuzul, unul dedicat strainilor, pleca din coltul strazii. Asta era un autobuz normal, nu de lux. Pe drum, incercam sa surprindem cat mai mult din peisaj, atat cat putem vedea. Korea e o tara, care desi se afla la latitudinea Greciei, are o clima foarte apropiata de cea a noastra, vegetatia insa e cu totul aparte, stil Asia de altfel. Drumul pana in Gyeongnam nu e foarte aglomerat, un trafic normal as zice. Ajungem insa in oras si de-aici forfota. Autobuzul opreste la un semafor. Cand s-a facut galben, zeci de biciclisti si motociclisti se imbulzesc pe ambele parti ale autobuzului, sa-i ia fata, ca la curse. Soferul nostru priveste neputincios; abia se urneste din loc, cu frica de a nu lovi un bezmetic inconstient. In intersectiile aglomerate mai sunt si politisti, dar sunt cam de decor. Vreti sa stiti cum arata un politist? Ca un ginere: costum negru,
Revin la santier, ca am luat-o pe aratura. :) Dupa ce mai mergem vreo 5-7 minute cu autobuzul pe strazile santierului ajungem. Santierul e imens, nu-l pot compara cu cel din Constanta. Aici lucreaza cca 15000 de angajati ai santierului, plus alti 5-6000 reprezentand parteneri de afaceri ai SHI. Incepem sa culegem date despre santier: are o productie de 53 de nave pe an (majoritatea de mare tonaj), plus cateva platforme. Nu fac calcule, insa se pare ca e o afacere cat se poate de profitabila, cat timp mai toate marile firme ce desfasoara activitati conexe si-au stabilit reprezentantele aici, in Gyeong-nam. Spre exemplu, Hempel,

In santier e o forfota de nedescris. Se misca koreenii astia cu o viteza, insa si cand e de tras chiulul nu prea ii intrece nimeni. La ei programul incepe la 7 dimineata, cu o inviorare de cca 10-15 minute, in careu, exact ca la armata (ma refer la muncitori, nu la cei de la birouri) - unul din ei, seful de echipa probabil, fluiera sacadat, pentru a le coordona miscarile. Gimnastica se termina cu un strigat, ca pe vremea cand jucam baschet in echipa liceului si strigam "Victorie!".
La ora 12 e pauza de masa pana la 1, teoretic. Practic, de la 11.30 pana la 13.30, chiar 14.00 nu se misca nimic in tot santierul. Ce fac koreenii in acest timp?

Foto 1: Platforma Lun-A
Foto 2: Central Control Room - locul meu de munca, asa cum l-am gasit in prima zi
Foto 3: Macara plutitoare in actiune
Foto 4: O bucatica de santier vazuta de sus de pe heliportul platformei
9 comentarii:
Deci din ce am citit la tine, se pare ca totusi coreeni au copiat multe de la japonezi, in afara de pofta de munca si cultura lor ptr asta. Paul imi spunea ca in Japan, aia sunt nebuni frate, ptr ei munca este un adevarat cult, cu greu faci diferentele intre un robot si un om din acest punct de vedere. La ei cica nu prea exista notiunea chiulului.
Mai adevarul este ca te invidiez ptr aceste experiente, si in acelasi timp ma bucur ptr tine ca ai avut sansa sa le traiesti ;)
Ca sa fiu sincer koreenii se impart in 2: cei muncitori, ca japonezii - aia batrani si astialalti tineri, fara prea mare chef de munca.
Insa sa stii ca si japonezii s-au molipsit de la koreeni in ultima vreme
Nu indraznesc sa ma dau cu parerea ca nu cunosc (din pacate) situatia, insa totusi coreeni erau cunoscutii ca puturosii asiei, in timp ce japonezii ca si motorul principal. Dovada este reflectata de situatia in sine, unde sunt japonezii pe o scara de la 0-10 si unde sunt coreenii ...
Japonezii 10, coreeni cred ca un 6, corecteaza-ma te rog daca gresesc, ca tu acum stii situatia mai bine :)
ice
nu vreau sa-ti rapesc atasamentul tau fata de japonezi, eu ma limitez la a va prezenta situatia asa cum este ea in realitate, fiecare e liber sa interpreteze dupa bunul plac. Un lucru iti spun: cunoscutii mei ma cunosc ca fiind un tip foarte carcotas, care speculeaza orice, deci imaginea pe care v-o prezint e facuta cat se poate de critic
A nu, nu am nici un atasament fata de nimeni, doar poate fascinatia aia pe care o are orice european fata de exotica asie.
In rest, prezentarea ta este de apreciat, ptr ca incearca sa ofere o imagine asa cum este ea, si nu colorata in functie de situatie.
Keep the good work :P
Tot citind aflu lucruri negative despre coreeni, fiind pina acum convins de alte lucruri. Interesant.
Ai vazut ce zi buna la trafic ai avut ieri, Gabi? Ma bucur.
Seara, bazia aia semănă cu o navă spaţială. Aşa înţeleg eu din prima poză.
Simt nevoie dacă asta chiar e pe bune: „La ei programul incepe la 7 dimineata, cu o inviorare de cca 10-15 minute, in careu, exact ca la armata (ma refer la muncitori, nu la cei de la birouri) - unul din ei, seful de echipa probabil, fluiera sacadat, pentru a le coordona miscarile.”
In episodul sapte, sper sa clarific cateva aspecte. Merci pentru interventii tuturor. Asta ma ajuta intotdeauna pentru episoadele ce urmeaza.
Sper sa mai carcotiti.
Am lucrat doi ani in Korea Okpo DSME este o tara superba din toate punctele de vedere,se mai tragea chiuluyl dar cind munceam nu ne mai oprea nimeni.Aveam norma atit azi ,o faceam si puteam sta .Am lucrat la pregatirea suprafetei pt vopsit ,conditii impecabile de munca.M-ie dor de acele locuri pa care cred ca n o sa le mai vad vreodata,ceva de neuitat.2002 2004 am lucrat (63 cb)
Trimiteți un comentariu